Recomandări europene pentru învățământul medical din Republica Moldova
- 246 vues
Școlile medicale ar trebui să se orienteze pe instruirea viitorilor medici calibrați la necesitățile din viitor și nicidecum celor actuale sau din trecut. Viitorul medic trebuie să posede valori globale, să fie un perfecţionist, cercetător, manager, coechipier și lider.
De această părere sunt experţii europeni Stefan Lindgren, președinte al Federației Mondiale pentru Educație Medicală și David Gordon, președinte al Asociației Școlilor Medicale din Europa, care au susţinut, vineri, 10 ianuarie, o lecţie publică privind reglementările și politicile internaționale în învățământul medical. Lecția publică a făcut parte dintr-un șir de activități, desfășurate în perioada 9-12 ianuarie curent, în cadrul unei vizite de lucru a experţilor europeni la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.
Experții din occident au apreciat preocuparea permanentă a conducerii USMF ”Nicolae Testemițanu” pentru calitatea formării și evaluării medicilor, dinamismul și progresele instituţiei. Ei au menționat că Universitatea demonstrează încă o dată modernitatea și calitatea de lider național în procesul de reformare a învățământului superior, care constituie şi unul dintre obiectivele sale strategice.
În cadrul lecţiei publice, specialiştii europeni au ținut să informeze auditoriul despre rolul global al doctorului în societate și că școala medicală joacă un rol esențial în formarea lui. Astfel, Stefan Lindgren a menționat că un doctor în viitor trebuie să fie un expert, ce poate anticipa necesitățile societății și conlucra cu toți actorii sociali responsabili de sănătatea populației, fie cei din sectorul juridic, economic sau politic.
Un doctor de viitor trebuie să fie şi un bun manager, profesionist, un savant și profesor - calități ce trebuie dezvoltate mediciniştilor de la bun început. Ei trebuie obişnuiţi cu ideea de a face cercetare, de a se dezvolta continuu axându-se pe excelență, să gândească științific și critic în orice situație. Pentru aceasta profesorii trebuie să-i ajute, creându-le situaţii de discuţii în contradictoriu și stimulându-i să-și folosească potențialul la maxim. Expertul a mai menţionat drept lacună a curriculei - faptul că pentru dezvoltarea abilităților practice la studenţi se oferă prea puține ore. De asemenea, ar fi bine ca studenţii să renunțe la unele cursuri și să opteze pentru cele care-i interesează. În acelaşi timp, nu trebuie să lipsească lucrările de curs, proiectele practice și cele de cercetare chiar din primii ani de studenţie.
Pentru evaluarea competenţelor studenților, profesorii trebuie să folosească un mix de metode, dar care, neapărat, să fie cunoscute de studenți, a precizat Stefan Lindgren. Expertul a mai recomandat ca țara noastră să adapteze conceptul ”internaționalizarea educației medicale”, care presupune participarea medicilor în diferite proiecte internaționale împreună cu colegii lor din mai multe țări în acelaşi timp. Fiecare reprezentant, lucrând pentru țara sa, împărtășește din experiența sa în dezvoltarea sistemului de sănătate. Internaționalizarea este, în același timp, o responsabilitate comună a țărilor bogate și a celor sărace.
David Gordon, președintele Asociației Școlilor Medicale din Europa, profesor emerit în medicină, a vorbit comunităţii academice despre noul Nomenclator Mondial al instituțiilor de învâțământ medical, elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În prezent, acest document include peste 2000 de instituții de învăţământ medical. Nomenclatorul va fi lansat la 29 ianuarie 2014, iar promotorii acestuia speră ca, odată cu lansarea lui, universitățile vor atrage mai mulţi investitori, va fi o colaborare mai bună între instituţii și OMS și, nu în ultimul rând, aceste școli vor avea o imagine mai bună în întreaga lume. USMF “Nicolae Testemiţanu” se află pe listele acestui nomenclator. Unica remarcă în adresa Republicii Moldova a fost ca aceasta să se determine asupra toponimicului de Chișinău sau Kishinev, altfel se face impresia că una și aceeași instituție are sediul în două locuri diferite.
În altă ordine de idei, David Gordon a anunțat despre unele modificări la Directiva Uniunii Europene privind cunoaşterea calificărilor profesionale. Acestea vizează directiva 35 din 2013, care vine cu amendamente la directiva 36 din 2005. Astfel, a fost introdus un card european al profesiei, care presupune o descriere a calificărilor profesionale a persoanei dintr-o ţară europeană. Persoanele care vor deține acest card vor obține un certificat ce va confirma aceste competenţe.
Un alt amendament presupune că doctorii, care vor merge în altă țară, vor trebui să susțină un test la limba țării gazdă, astfel încât să demonstreze că poate întreține o discuție cu pacienții acestei țări.
Cea de-a 3-a propunere de amendament stipulează ca învățământul medical de bază trebuie să includă minim 5 ani de studii cu 5,5 mii de ore teoretice și practice.
Comunitatea academică a USMF “Nicolae Testemiţanu” a apreciat recomandările și informaţiile utile aduse de experți şi au participat la discuţii interactive cu specialiştii europeni. Ei au fost întrebaţi cum ar putea fi motivaţi studenţii, dar şi medicii să participe activ la reformele din sistemul de sănătate şi cum ar putea fi menţinuţi în ţară, prevenindu-se “exodul de creiere”. Experţii au argumentat: “În orice situaţie trebuie să ne asigurăm că există o comunicare şi să înţelegem că oricând putem învăţa unii de la alţii”.
Spre final, Ion Ababii, rectorul USMF “Nicolae Testemiţanu” a exprimat profundă recunoştinţă profesorilor europeni pentru prezentarea informativă a politicilor în domeniul învăţământului medical european - standarde apreciate şi preluate de ţara noastră. Rectorul a mulţumit experților pentru această vizită, contribuție personală și suportul organizațiilor internaționale, pe care le reprezintă, în favoarea dezvoltării USMF ”Nicolae Testemițanu”. De asemenea, rectorul a exprimat atitudinea deschisă a Universității pentru o conlucrare fructuoasă în viitor.
Detalii privind vizita delegaţiei europene în perioada 9-12 ianuarie curent la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” vedeţi pe http://usmf.md/news/experti-europeni-in-invatamantul-medical/.
Școlile medicale ar trebui să se orienteze pe instruirea viitorilor medici calibrați la necesitățile din viitor și nicidecum celor actuale sau din trecut. Viitorul medic trebuie să posede valori globale, să fie un perfecţionist, cercetător, manager, coechipier și lider.
De această părere sunt experţii europeni Stefan Lindgren, președinte al Federației Mondiale pentru Educație Medicală și David Gordon, președinte al Asociației Școlilor Medicale din Europa, care au susţinut, vineri, 10 ianuarie, o lecţie publică privind reglementările și politicile internaționale în învățământul medical. Lecția publică a făcut parte dintr-un șir de activități, desfășurate în perioada 9-12 ianuarie curent, în cadrul unei vizite de lucru a experţilor europeni la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.
Experții din occident au apreciat preocuparea permanentă a conducerii USMF ”Nicolae Testemițanu” pentru calitatea formării și evaluării medicilor, dinamismul și progresele instituţiei. Ei au menționat că Universitatea demonstrează încă o dată modernitatea și calitatea de lider național în procesul de reformare a învățământului superior, care constituie şi unul dintre obiectivele sale strategice.
În cadrul lecţiei publice, specialiştii europeni au ținut să informeze auditoriul despre rolul global al doctorului în societate și că școala medicală joacă un rol esențial în formarea lui. Astfel, Stefan Lindgren a menționat că un doctor în viitor trebuie să fie un expert, ce poate anticipa necesitățile societății și conlucra cu toți actorii sociali responsabili de sănătatea populației, fie cei din sectorul juridic, economic sau politic.
Un doctor de viitor trebuie să fie şi un bun manager, profesionist, un savant și profesor - calități ce trebuie dezvoltate mediciniştilor de la bun început. Ei trebuie obişnuiţi cu ideea de a face cercetare, de a se dezvolta continuu axându-se pe excelență, să gândească științific și critic în orice situație. Pentru aceasta profesorii trebuie să-i ajute, creându-le situaţii de discuţii în contradictoriu și stimulându-i să-și folosească potențialul la maxim. Expertul a mai menţionat drept lacună a curriculei - faptul că pentru dezvoltarea abilităților practice la studenţi se oferă prea puține ore. De asemenea, ar fi bine ca studenţii să renunțe la unele cursuri și să opteze pentru cele care-i interesează. În acelaşi timp, nu trebuie să lipsească lucrările de curs, proiectele practice și cele de cercetare chiar din primii ani de studenţie.
Pentru evaluarea competenţelor studenților, profesorii trebuie să folosească un mix de metode, dar care, neapărat, să fie cunoscute de studenți, a precizat Stefan Lindgren. Expertul a mai recomandat ca țara noastră să adapteze conceptul ”internaționalizarea educației medicale”, care presupune participarea medicilor în diferite proiecte internaționale împreună cu colegii lor din mai multe țări în acelaşi timp. Fiecare reprezentant, lucrând pentru țara sa, împărtășește din experiența sa în dezvoltarea sistemului de sănătate. Internaționalizarea este, în același timp, o responsabilitate comună a țărilor bogate și a celor sărace.
David Gordon, președintele Asociației Școlilor Medicale din Europa, profesor emerit în medicină, a vorbit comunităţii academice despre noul Nomenclator Mondial al instituțiilor de învâțământ medical, elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În prezent, acest document include peste 2000 de instituții de învăţământ medical. Nomenclatorul va fi lansat la 29 ianuarie 2014, iar promotorii acestuia speră ca, odată cu lansarea lui, universitățile vor atrage mai mulţi investitori, va fi o colaborare mai bună între instituţii și OMS și, nu în ultimul rând, aceste școli vor avea o imagine mai bună în întreaga lume. USMF “Nicolae Testemiţanu” se află pe listele acestui nomenclator. Unica remarcă în adresa Republicii Moldova a fost ca aceasta să se determine asupra toponimicului de Chișinău sau Kishinev, altfel se face impresia că una și aceeași instituție are sediul în două locuri diferite.
În altă ordine de idei, David Gordon a anunțat despre unele modificări la Directiva Uniunii Europene privind cunoaşterea calificărilor profesionale. Acestea vizează directiva 35 din 2013, care vine cu amendamente la directiva 36 din 2005. Astfel, a fost introdus un card european al profesiei, care presupune o descriere a calificărilor profesionale a persoanei dintr-o ţară europeană. Persoanele care vor deține acest card vor obține un certificat ce va confirma aceste competenţe.
Un alt amendament presupune că doctorii, care vor merge în altă țară, vor trebui să susțină un test la limba țării gazdă, astfel încât să demonstreze că poate întreține o discuție cu pacienții acestei țări.
Cea de-a 3-a propunere de amendament stipulează ca învățământul medical de bază trebuie să includă minim 5 ani de studii cu 5,5 mii de ore teoretice și practice.
Comunitatea academică a USMF “Nicolae Testemiţanu” a apreciat recomandările și informaţiile utile aduse de experți şi au participat la discuţii interactive cu specialiştii europeni. Ei au fost întrebaţi cum ar putea fi motivaţi studenţii, dar şi medicii să participe activ la reformele din sistemul de sănătate şi cum ar putea fi menţinuţi în ţară, prevenindu-se “exodul de creiere”. Experţii au argumentat: “În orice situaţie trebuie să ne asigurăm că există o comunicare şi să înţelegem că oricând putem învăţa unii de la alţii”.
Spre final, Ion Ababii, rectorul USMF “Nicolae Testemiţanu” a exprimat profundă recunoştinţă profesorilor europeni pentru prezentarea informativă a politicilor în domeniul învăţământului medical european - standarde apreciate şi preluate de ţara noastră. Rectorul a mulţumit experților pentru această vizită, contribuție personală și suportul organizațiilor internaționale, pe care le reprezintă, în favoarea dezvoltării USMF ”Nicolae Testemițanu”. De asemenea, rectorul a exprimat atitudinea deschisă a Universității pentru o conlucrare fructuoasă în viitor.
Detalii privind vizita delegaţiei europene în perioada 9-12 ianuarie curent la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” vedeţi pe http://usmf.md/news/experti-europeni-in-invatamantul-medical/.
Școlile medicale ar trebui să se orienteze pe instruirea viitorilor medici calibrați la necesitățile din viitor și nicidecum celor actuale sau din trecut. Viitorul medic trebuie să posede valori globale, să fie un perfecţionist, cercetător, manager, coechipier și lider.
De această părere sunt experţii europeni Stefan Lindgren, președinte al Federației Mondiale pentru Educație Medicală și David Gordon, președinte al Asociației Școlilor Medicale din Europa, care au susţinut, vineri, 10 ianuarie, o lecţie publică privind reglementările și politicile internaționale în învățământul medical. Lecția publică a făcut parte dintr-un șir de activități, desfășurate în perioada 9-12 ianuarie curent, în cadrul unei vizite de lucru a experţilor europeni la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.
Experții din occident au apreciat preocuparea permanentă a conducerii USMF ”Nicolae Testemițanu” pentru calitatea formării și evaluării medicilor, dinamismul și progresele instituţiei. Ei au menționat că Universitatea demonstrează încă o dată modernitatea și calitatea de lider național în procesul de reformare a învățământului superior, care constituie şi unul dintre obiectivele sale strategice.
În cadrul lecţiei publice, specialiştii europeni au ținut să informeze auditoriul despre rolul global al doctorului în societate și că școala medicală joacă un rol esențial în formarea lui. Astfel, Stefan Lindgren a menționat că un doctor în viitor trebuie să fie un expert, ce poate anticipa necesitățile societății și conlucra cu toți actorii sociali responsabili de sănătatea populației, fie cei din sectorul juridic, economic sau politic.
Un doctor de viitor trebuie să fie şi un bun manager, profesionist, un savant și profesor - calități ce trebuie dezvoltate mediciniştilor de la bun început. Ei trebuie obişnuiţi cu ideea de a face cercetare, de a se dezvolta continuu axându-se pe excelență, să gândească științific și critic în orice situație. Pentru aceasta profesorii trebuie să-i ajute, creându-le situaţii de discuţii în contradictoriu și stimulându-i să-și folosească potențialul la maxim. Expertul a mai menţionat drept lacună a curriculei - faptul că pentru dezvoltarea abilităților practice la studenţi se oferă prea puține ore. De asemenea, ar fi bine ca studenţii să renunțe la unele cursuri și să opteze pentru cele care-i interesează. În acelaşi timp, nu trebuie să lipsească lucrările de curs, proiectele practice și cele de cercetare chiar din primii ani de studenţie.
Pentru evaluarea competenţelor studenților, profesorii trebuie să folosească un mix de metode, dar care, neapărat, să fie cunoscute de studenți, a precizat Stefan Lindgren. Expertul a mai recomandat ca țara noastră să adapteze conceptul ”internaționalizarea educației medicale”, care presupune participarea medicilor în diferite proiecte internaționale împreună cu colegii lor din mai multe țări în acelaşi timp. Fiecare reprezentant, lucrând pentru țara sa, împărtășește din experiența sa în dezvoltarea sistemului de sănătate. Internaționalizarea este, în același timp, o responsabilitate comună a țărilor bogate și a celor sărace.
David Gordon, președintele Asociației Școlilor Medicale din Europa, profesor emerit în medicină, a vorbit comunităţii academice despre noul Nomenclator Mondial al instituțiilor de învâțământ medical, elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În prezent, acest document include peste 2000 de instituții de învăţământ medical. Nomenclatorul va fi lansat la 29 ianuarie 2014, iar promotorii acestuia speră ca, odată cu lansarea lui, universitățile vor atrage mai mulţi investitori, va fi o colaborare mai bună între instituţii și OMS și, nu în ultimul rând, aceste școli vor avea o imagine mai bună în întreaga lume. USMF “Nicolae Testemiţanu” se află pe listele acestui nomenclator. Unica remarcă în adresa Republicii Moldova a fost ca aceasta să se determine asupra toponimicului de Chișinău sau Kishinev, altfel se face impresia că una și aceeași instituție are sediul în două locuri diferite.
În altă ordine de idei, David Gordon a anunțat despre unele modificări la Directiva Uniunii Europene privind cunoaşterea calificărilor profesionale. Acestea vizează directiva 35 din 2013, care vine cu amendamente la directiva 36 din 2005. Astfel, a fost introdus un card european al profesiei, care presupune o descriere a calificărilor profesionale a persoanei dintr-o ţară europeană. Persoanele care vor deține acest card vor obține un certificat ce va confirma aceste competenţe.
Un alt amendament presupune că doctorii, care vor merge în altă țară, vor trebui să susțină un test la limba țării gazdă, astfel încât să demonstreze că poate întreține o discuție cu pacienții acestei țări.
Cea de-a 3-a propunere de amendament stipulează ca învățământul medical de bază trebuie să includă minim 5 ani de studii cu 5,5 mii de ore teoretice și practice.
Comunitatea academică a USMF “Nicolae Testemiţanu” a apreciat recomandările și informaţiile utile aduse de experți şi au participat la discuţii interactive cu specialiştii europeni. Ei au fost întrebaţi cum ar putea fi motivaţi studenţii, dar şi medicii să participe activ la reformele din sistemul de sănătate şi cum ar putea fi menţinuţi în ţară, prevenindu-se “exodul de creiere”. Experţii au argumentat: “În orice situaţie trebuie să ne asigurăm că există o comunicare şi să înţelegem că oricând putem învăţa unii de la alţii”.
Spre final, Ion Ababii, rectorul USMF “Nicolae Testemiţanu” a exprimat profundă recunoştinţă profesorilor europeni pentru prezentarea informativă a politicilor în domeniul învăţământului medical european - standarde apreciate şi preluate de ţara noastră. Rectorul a mulţumit experților pentru această vizită, contribuție personală și suportul organizațiilor internaționale, pe care le reprezintă, în favoarea dezvoltării USMF ”Nicolae Testemițanu”. De asemenea, rectorul a exprimat atitudinea deschisă a Universității pentru o conlucrare fructuoasă în viitor.
Detalii privind vizita delegaţiei europene în perioada 9-12 ianuarie curent la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” vedeţi pe http://usmf.md/news/experti-europeni-in-invatamantul-medical/.
Școlile medicale ar trebui să se orienteze pe instruirea viitorilor medici calibrați la necesitățile din viitor și nicidecum celor actuale sau din trecut. Viitorul medic trebuie să posede valori globale, să fie un perfecţionist, cercetător, manager, coechipier și lider.
De această părere sunt experţii europeni Stefan Lindgren, președinte al Federației Mondiale pentru Educație Medicală și David Gordon, președinte al Asociației Școlilor Medicale din Europa, care au susţinut, vineri, 10 ianuarie, o lecţie publică privind reglementările și politicile internaționale în învățământul medical. Lecția publică a făcut parte dintr-un șir de activități, desfășurate în perioada 9-12 ianuarie curent, în cadrul unei vizite de lucru a experţilor europeni la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.
Experții din occident au apreciat preocuparea permanentă a conducerii USMF ”Nicolae Testemițanu” pentru calitatea formării și evaluării medicilor, dinamismul și progresele instituţiei. Ei au menționat că Universitatea demonstrează încă o dată modernitatea și calitatea de lider național în procesul de reformare a învățământului superior, care constituie şi unul dintre obiectivele sale strategice.
În cadrul lecţiei publice, specialiştii europeni au ținut să informeze auditoriul despre rolul global al doctorului în societate și că școala medicală joacă un rol esențial în formarea lui. Astfel, Stefan Lindgren a menționat că un doctor în viitor trebuie să fie un expert, ce poate anticipa necesitățile societății și conlucra cu toți actorii sociali responsabili de sănătatea populației, fie cei din sectorul juridic, economic sau politic.
Un doctor de viitor trebuie să fie şi un bun manager, profesionist, un savant și profesor - calități ce trebuie dezvoltate mediciniştilor de la bun început. Ei trebuie obişnuiţi cu ideea de a face cercetare, de a se dezvolta continuu axându-se pe excelență, să gândească științific și critic în orice situație. Pentru aceasta profesorii trebuie să-i ajute, creându-le situaţii de discuţii în contradictoriu și stimulându-i să-și folosească potențialul la maxim. Expertul a mai menţionat drept lacună a curriculei - faptul că pentru dezvoltarea abilităților practice la studenţi se oferă prea puține ore. De asemenea, ar fi bine ca studenţii să renunțe la unele cursuri și să opteze pentru cele care-i interesează. În acelaşi timp, nu trebuie să lipsească lucrările de curs, proiectele practice și cele de cercetare chiar din primii ani de studenţie.
Pentru evaluarea competenţelor studenților, profesorii trebuie să folosească un mix de metode, dar care, neapărat, să fie cunoscute de studenți, a precizat Stefan Lindgren. Expertul a mai recomandat ca țara noastră să adapteze conceptul ”internaționalizarea educației medicale”, care presupune participarea medicilor în diferite proiecte internaționale împreună cu colegii lor din mai multe țări în acelaşi timp. Fiecare reprezentant, lucrând pentru țara sa, împărtășește din experiența sa în dezvoltarea sistemului de sănătate. Internaționalizarea este, în același timp, o responsabilitate comună a țărilor bogate și a celor sărace.
David Gordon, președintele Asociației Școlilor Medicale din Europa, profesor emerit în medicină, a vorbit comunităţii academice despre noul Nomenclator Mondial al instituțiilor de învâțământ medical, elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În prezent, acest document include peste 2000 de instituții de învăţământ medical. Nomenclatorul va fi lansat la 29 ianuarie 2014, iar promotorii acestuia speră ca, odată cu lansarea lui, universitățile vor atrage mai mulţi investitori, va fi o colaborare mai bună între instituţii și OMS și, nu în ultimul rând, aceste școli vor avea o imagine mai bună în întreaga lume. USMF “Nicolae Testemiţanu” se află pe listele acestui nomenclator. Unica remarcă în adresa Republicii Moldova a fost ca aceasta să se determine asupra toponimicului de Chișinău sau Kishinev, altfel se face impresia că una și aceeași instituție are sediul în două locuri diferite.
În altă ordine de idei, David Gordon a anunțat despre unele modificări la Directiva Uniunii Europene privind cunoaşterea calificărilor profesionale. Acestea vizează directiva 35 din 2013, care vine cu amendamente la directiva 36 din 2005. Astfel, a fost introdus un card european al profesiei, care presupune o descriere a calificărilor profesionale a persoanei dintr-o ţară europeană. Persoanele care vor deține acest card vor obține un certificat ce va confirma aceste competenţe.
Un alt amendament presupune că doctorii, care vor merge în altă țară, vor trebui să susțină un test la limba țării gazdă, astfel încât să demonstreze că poate întreține o discuție cu pacienții acestei țări.
Cea de-a 3-a propunere de amendament stipulează ca învățământul medical de bază trebuie să includă minim 5 ani de studii cu 5,5 mii de ore teoretice și practice.
Comunitatea academică a USMF “Nicolae Testemiţanu” a apreciat recomandările și informaţiile utile aduse de experți şi au participat la discuţii interactive cu specialiştii europeni. Ei au fost întrebaţi cum ar putea fi motivaţi studenţii, dar şi medicii să participe activ la reformele din sistemul de sănătate şi cum ar putea fi menţinuţi în ţară, prevenindu-se “exodul de creiere”. Experţii au argumentat: “În orice situaţie trebuie să ne asigurăm că există o comunicare şi să înţelegem că oricând putem învăţa unii de la alţii”.
Spre final, Ion Ababii, rectorul USMF “Nicolae Testemiţanu” a exprimat profundă recunoştinţă profesorilor europeni pentru prezentarea informativă a politicilor în domeniul învăţământului medical european - standarde apreciate şi preluate de ţara noastră. Rectorul a mulţumit experților pentru această vizită, contribuție personală și suportul organizațiilor internaționale, pe care le reprezintă, în favoarea dezvoltării USMF ”Nicolae Testemițanu”. De asemenea, rectorul a exprimat atitudinea deschisă a Universității pentru o conlucrare fructuoasă în viitor.
Detalii privind vizita delegaţiei europene în perioada 9-12 ianuarie curent la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” vedeţi pe http://usmf.md/news/experti-europeni-in-invatamantul-medical/.
Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.
Comentarii